De la ruși vine…

Buticar român în tranziție – ultima parte   Stăteam într-o seară (altfel cum?) în butic. Cu unul dintre cumnați (altfel cum?). Vremea era foarte plăcută, sfârșit de vară, canicula tindea să devină amintire ștearsă din memorie. Stăteam amândoi pe scară, ca la Istambul, gata să invităm trecătorii să ne viziteze magazinașul. Mașinile se târau agonizant, … Continuă să citești De la ruși vine…

Arc peste timp

Am privit cu nesaț documentarul „Maria – Inima României”, bucuros că cineva s-a gândit să încerce să prezinte rolul reginei Maria în vâltoarea evenimentelor ce au avut ca rezultat apariția României Mari. A României reîntregite, cum preferă unii să spună, din dorința de a evita expresia România Mare, care este prea des asociată cu faptele unor … Continuă să citești Arc peste timp

Niculae, încotro mergem noi domnule?

Am fost la Moromeții 2. Încep prin a spune că în mod categoric filmul merită văzut. Mai ales că de imagine se ocupă Vivi Drăgan Vasile, care va reuși să vă surprindă de multe ori cu modul în care camera spune povestea. Am avut chiar senzația că unele persoane mai tinere din sală nici n-au … Continuă să citești Niculae, încotro mergem noi domnule?

Jurnal de bord 2007 – Când punguța mi-era plină… ♪♪♪

Văzându-l zilele  trecute la tv pe musiu Vosganian, zis Plângăciosu’, mi-am adus aminte că la un moment dat respectivul, refuzat de Bruxelles pentru postul de comisar european, a fost și Ministru al Economiei. Iar asta mi-a reamintit o întâmplare pe care e musai să v-o spun, mai ales că mă pune într-o lumină favorabilă. Căci … Continuă să citești Jurnal de bord 2007 – Când punguța mi-era plină… ♪♪♪

Trenule, mașină mică…

Ziua de toamnă, deși promitea să fie frumoasă, începuse cu un frig înțepător și o umezeală sâcâitoare, ce-ți pătrundea prin haine, până la oase. Zgribulit într-un colț al banchetei, Băiatul își aștepta rândul la jocul de cărți. Erau șase inși, dar jucau jocuri care nu permiteau mai mult de patru jucători. Momentan jucau șeptică, iar … Continuă să citești Trenule, mașină mică…

Dobrogea, țară de piatră. Babadag.

Văd tot mai des festivismul românesc de conveniență în plină acțiune, conform unui străvechi obicei, găsind în orice an calendaristic un motiv de sărbătorire a ceva. 124 de ani de la nașterea lui... 88 de ani de la moartea lui... Și să nu uităm celebra de acum sărbătorire a 2050 de ani de la înființarea statului … Continuă să citești Dobrogea, țară de piatră. Babadag.

Biblioteca Româno-Maghiară – Despre Ádám Bodor și Vizita arhiepiscopului

  Cum să faci ca să scrii despre viața dintr-un univers concentraționar, dar cu toate acestea cititorul să nu poată lăsa cartea din mână? Iar uneori chiar să zâmbească, la întâlnirea unei trimiteri mascate la realitatea cotidiană, sau la o răsucire de situație neașteptată, demnă de numele de familie al autorului (Bodor, care înseamnă și … Continuă să citești Biblioteca Româno-Maghiară – Despre Ádám Bodor și Vizita arhiepiscopului