Holocaust (povestire scrisa pe la 16 ani)

Mă trezesc speriat în liniștea miezului de noapte, sfâșiată doar de un tic-tac obsedant. Și nu știu dacă este banalul ceasornic de pe noptieră, sau mecanismul numărând invers clipele ce le mai are de trăit omenirea!   Urlete de groază. Țipete. Oameni alergând. Fețe îngrozite. Uși trântite. Storuri trase. Pași grăbiți. Bufnituri de corpuri prăbușindu-se … Continuă să citești Holocaust (povestire scrisa pe la 16 ani)

Reclame

Cutremurele mele – partea I

Lumina becului cu incandescență spânzurat în tavan zugrăvea toate lucrurile din încăpere, dându-le o tentă gălbuie. Deși pe bec scria 100 w, iar camera era destul de micuță, lumina nu era nici pe departe atât de puternică pe cât ar fi trebuit. -Ai dracului, ăștia de la Fieni, fac economie și la filament, glumea tata. … Continuă să citești Cutremurele mele – partea I

Să bem vin, ca să trăim!

Atârnată de un cui de 6, bătut în ștrenghi în șipca aștarului ce acoperea cosoroaba, grinda aceea puternică pe care se reazemă acoperișul, atârna oglinda de bărbierit a tatălui meu. De cuiul acela nimeni nu putea să atârne altceva, chiar și în zilele în care tata nu se bărbierea, ca să-și fi atârnat acolo oglinda. … Continuă să citești Să bem vin, ca să trăim!

Cum l-am zugrăvit pe Tovarășul, în iarna lui ’72

  Privită prin sticla geamului dublu de la clasă, zăpada din curtea școlii arăta cam ca făina ce acoperea pardoseala morii lui Loe, de la Slimnic, la sfârșitul zilei de lucru. Când praful de făină scăpat pe lângă saci, la umplerea acestora, sau prin crăpăturile jgheaburilor din lemn prin care era îndrumat către parter, amestecat … Continuă să citești Cum l-am zugrăvit pe Tovarășul, în iarna lui ’72

Câmpu-i alb, oile-s negre… partea a II-a

Tatăl meu avea trei clase de școală primară, mari și late. Pe vremea când începuse el școala, situația era deja tulbure în România. Primii ani de școală s-au suprapus cu începutul războiului, cel de reîntregire a neamului cum le spunea învățătorul, când îi aduna în clădirea modestă a școlii, ridicată prin grija și cu cheltuiala … Continuă să citești Câmpu-i alb, oile-s negre… partea a II-a

Macri’s – CÂINI

Când aveam vreo 4 ani, m-a mușcat un câine. Rău de tot. Intrasem în curte la nea Enache a lu’ Bostan, căutându-mi disperat mama. Ieșisem pe poarta cu arc a casei părintești, străbătusem toată ulița, uitându-mă printre scândurile gardurilor în toate curțile de pe o parte și de pe alta a ei. Și ascultând atent, … Continuă să citești Macri’s – CÂINI

Macri’s – Copilărie printre “ inși” și “pretinși”!

foto: www.artline.ro Amintirile din copilărie și tinerețe au un aer aparte, mai ales după o anumită vârstă, așa că nu pot să-mi împiedic mintea să zboare adeseori către acei ani. Iar anii de liceu au parfumul lor special, pentru că sunt anii când vii în contact cu mulți oameni, când părăsești pentru jumătate de zi satul … Continuă să citești Macri’s – Copilărie printre “ inși” și “pretinși”!