In memoriam Ghiță, porcul românesc – 2

Binențeles că porcii, odată crescuți la greutatea visată, mai trebuiau și tăiați! Ziua de Ignat era fascinantă din multe puncte de vedere pentru noi, copiii. Ne trezea din somn, dis de dimineață, guițatul agonizant al porcilor, sacrificați în virtutea tradiției și a necesarului de hrană pentru sezonul rece. Erau niște zgomote pe care am fi preferat … Continuă să citești In memoriam Ghiță, porcul românesc – 2

Reclame

In memoriam Ghiță, porcul românesc – 1

Pe porcii noștri, cei pe care îi creșteam în curte în vremea copilăriei, îi chema invariabil Ghiță. Nu știu să spun de ce, n-am reușit să aflu răspunsul de la părinți. Nu știu dacă și în alte case din Obrejița era obiceiul asta, să-ți botezi porcul cu același nume, an de an. Pentru că dacă … Continuă să citești In memoriam Ghiță, porcul românesc – 1

Roșii si roșii…

Azi am cumpărat din piață niște roșii acceptabile. Asta înseamnă că aveau o fărâmă de gust ce amintea de roșiile de acum 30 de ani, sau mai mult. Și nu mi-am putut reprima un oftat când mi-am amintit că – la sfârșitul verii – mâncam cele mai faine roșii. Adică roșiile acelea mari, pe care … Continuă să citești Roșii si roșii…

Io Tan, tu Tana…

La noi în sat aveam și un înapoiat mintal, care locuia la marginea satului, într-o bojdeucă ridicată probabil de înaintașii săi. Era un tip înalt, și destul de bine legat, ceea ce ii permitea să execute diversele munci grele, la care sătenii îl chemau. Sau poate era mai legat tocmai datorită respectivelor munci. Oamenii îi … Continuă să citești Io Tan, tu Tana…

Atenție! Fiți gata! Box!

foto: libertatea.ro Primul an de liceu l-am început ca intern al căminului pentru elevi al Liceului Unirea. Chiar și după mai bine de o lună, după ce m-am transferat la liceul Cuza, am continuat să rămân acolo, pentru că mă obișnuisem cu băieții, chiar dacă nu-mi mai erau colegi. Și chiar dacă excelau la capitolul … Continuă să citești Atenție! Fiți gata! Box!

Jurnal de bord – Covrigi de Buzău

Ieri mi-a scris consoarta pe messenger să cumpăr niște covrigi de Buzău. În prima clipă am avut un moment de blocaj, prins și cu problemele de la muncă, neînțelegând cum să ajung eu la Buzău să iau covrigi? Apoi procesorul și-a dat drumul la capacitate aproape normală, și am realizat că vrea covrigi de Buzău … Continuă să citești Jurnal de bord – Covrigi de Buzău

Băiatul ridică privirea spre cer… – fragment de roman

foto: wikimapia   Băiatul ridică privirea din paginile cărții, se uită înspre cer mijind ușor ochii, jenat de soarele încă puternic de septembrie, în vreme ce în minte i se învârteau tot felul de noțiuni: căldură masică, căldură molară, numărul lui Avogadro, izobare, izoterme, transformări de stare. Soarele nu mai ardea ca vara, și încălzea plăcut … Continuă să citești Băiatul ridică privirea spre cer… – fragment de roman