Macri’s – Despre soacre si dragoni, la un pahar de ceai de ceapa

Trantit la pat de o gripa rebela, imi petrec  timpul citind, band ceai de ceapa, si navigand pe net. Unde citeam deunazi o gluma slabuta:

-Soacra-mea a fost ieri la concursul de vipere.

-Si cum a fost, ce-a zis?

-Bine, a luat locul intai!

Si pornind de la soacre, mintea mi-a fugit la un amic care-i spune soacra-sii Dragonul. Sau mai pe romaneste, Balaurul. Si fara sa vreau am inceput sa ma gandesc la fiinta fantastica cu acest nume.

Oare cu ce fiinte inaripate groaznice au dat ochi stramosii nostrii, in negura timpurilor, de amintirea lor ne-a ramas mostenire peste milenii? Inclin sa cred ca chiar au dat ochii cu astfel de fiinte, de vreme ce  mitologiile tuturor popoarelor par sa abunde de fiinte fantastice, numite  dragoni, balauri sau zmei, avand fara indoiala o serie de caracteristici comune. Cel mai adesea fiind descrise ca niste reptile gigantice, cu aripi si gheare, acoperite cu solzi de nepatruns, cu priviri ce pot hipnotiza sau impietri, de multe ori aruncand flacari pe gura. Insotite cel mai adesea de mirosul specific de pucioasa.

De buna seama balaurii erau dusmanii oamenilor, de vreme ce apreciau carnea acestora ca pe o delicatesa. In topul preferintelor fiind carnea copiilor sau a tinerelor domnite.

Si o alta caracteristica era aceea ca nu prea ii prindea somnul. Deci era greu sa te strecori pe langa ei, si sa le inseli vigilenta. Indiferent ce comoara subterana, sau de pe alt taram, ar fi pazit. Si asta fara sa aiba 1000 de ochi, precum titanul Argus, cel pus de zeii Olimpului sa le pazeasca existenta.

In legendele epice, eroice, balaurul reprezinta de multe ori un rol important. De cate ori in firul epopeii se simte nevoia unei schimbari de ritm, eroul este pus sa se confrunte cu un balaur. O face Beowulf, care trebuie sa-si elibereze tara de tirania unui astfel de balaur. O face si Siegfried, intrand astfel fara sa vrea in posesia comorii nibelungilor. La noi o face Praslea cel Voinic, care se lupta nu cu orice zmeu, ci chiar cu Zmeul Zmeilor insusi. Iar Iovan Iorgovan isi rezerva drept adversar hidra cu 5 capete, ce vietuia pe Valea Cernei. In mitologia japoneza Susanoo, zeul Furtunii, izgonit din ceruri si pedepsit sa traiasca printre muritori, se lupta si el cu un balaur cu opt capete pentru a capata mana unei printese. Ma rog, se lupta e cam mult spus, pentru ca il injunghie dupa ce l-a imbatat, dandu-i sa bea din opt vase cu sake, de opt ori mai tare decat cel obisnuit!

Si exemplele pot continua mult timp, daca derulam povestile si legendele fiecarui popor in parte.

O alta caracteristica a balaurilor, intalnita in multe povesti, este cunoasterea  multor secrete, adunate de-a lungul vietii lor milenare. In unele cazuri ei devin factori civilizatori, impartasind din cunostintele lor oamenilor. Ma gandesc aici la sarpele cu pene, zburator, al civilizatiilor Americii centrale si de sud, Quetzalcoatl, sau Kukulkan. Capetele infricosatoare de balaur ne privesc de pe monumentele acestor civilizatii, impresionandu-ne si dupa doua mii de ani.

La fel, in mitologia chinezeasca dragonul este de multe ori purtator de noroc, el fiind totodata inzestrat cu puteri benefice, supranaturale. Dovada ca este prezent, in chip de protector, la mai toate sarbatorile importante ale acestei natii.

In mitologia ebraica veche Leviatanul era un monstru reptilian, asemanator cu un crocodil, care putea scuIpa foc pe nari.

Mai spre vremurile noastre, la bizantini balaurul este socotit ca fiind simbolul ciumei, al foametei si otravii. Crestinismul n-a putut sa stearga amintirea amintirea dragonilor din mintile credinciosilor, asa ca a fost nevoit sa transforme doi dintre sfintii sai, Arhanghelul Mihail si Sfantul Gheorghe, in cavaleri razboinici, care – cu sabia sau lancea, sa-i omoare in chinuri. Fara indoiala ca balaurii au ajuns aici sa-l intruchipeze pe Necuratul, care este invins intr-o batalie alegorica, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Binenteles ca tagma balaurilor ce trebuie invinsi a dat nastere unei literaturi romantice, care – incepand mai ales din Evul Mediu, s-a raspandit pe intregul continent European. Fie ca parjolesc   culturile, fie ca cer tribut in copii si fecioare, sau tin intemnitate tinere domnite, balaurii nu lipsesc din nici o saga cavalereasca demna de acest nume. Sangele lor capata valente supranaturale, astfel ca daca te poti imbaia in el, devii invincibil.

Mai aproape de noi, pe la anul 1400, imparatul Sigismund de Luxembourg a creat Ordinul Dragonului Doborât (Societas Draconistrarum), menit a cataliza lupta impotriva pericolului otoman. Dintre membri a facut parte, pentru un timp, si Vlad Dracul, tatal mai celebrului Vlad Tepes Draculea. Spun pentru un timp, deoarece apartenenta i-a fost retrasa dupa ce, facand pace cu turcii, a luptat alaturi de acestia contra apusenilor. Dar de el si de fiul sau s-a lipit imaginea dragonului de pe colan, care romanilor li-l sugera pe Necuratul, de unde si poreclele Dracul, Draculea, Draculestii.

ordinul-dragonului

sursa imaginii: https://istoriiregasite.wordpress.com

Deci nici legendele, nici religiile oficiale, nu i-au putut ocoli pe dragoni, acestia figurand la loc de cinste in intrigile lor. Literatura i-a tinut de asemeni la loc de mare cinste. Despre arta cinematografica ce sa mai spun? Ar trebui scrise enciclopedii despre  peliculele cu povesti despre dragoni. Filmele cu Harry Poter, de exemplu,  ii tin la loc de mare cinste. Iar cel mai recent am putut vedea pe ecrane intruchiparea lui Smaug, balaurul care pazeste aurul gnomilor, din trilogia lui Tolkien.

Cum raceala pare a mai ceda, ma duc sa ma uit la un film. Cum ce film? Unul cu dragoni , binenteles. Mai vechi, dar bun. Se numeste Reign of Fire (Regatul de Foc) si este in Top 7 filme despre dragoni…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s